- Buna dimineata somnorosule!
- Deja e dimineata?
- Alex… iti multumesc! Din intreg sufletul. De mult, ca sa nu spun ca niciodata, nu m-am simtit asa de bine…
- Nu trebuie sa-mi multumesti. Asa trebuie, sa se simta amandoi bine….
- Da. Dar stii… eu… de mult… n-am mai facut asa ceva.
- Anastasia, nici mie de mult nu mi-a multumit pentru asa ceva. Iti promit ca voi incerca mereu sa fie asa. Stii? Imi placi foarte mult.
Anastasia il saruta patimas.
- Si mie imi placi. Pot sa iti spun iubitule? Cred ca sunt indragostita. Nu am simtit niciodata asa ceva. E prima noastra zi si simt ca te iubesc!
- Poate e cam devreme pentru declaratii. Nu vreau sa strict momentul. Ai vrea sa fii iubita mea?
- Da! Aia ti-am spus. Vai, ma simt ca o adolescenta!
- Sper sa nu fim prea cocalari. Dar simt ca mi s-a schimbat viata. Simt ca pot sa traiesc. Pentru cineva. Ca oricum viata mea pana acum a fost anosta.
Anastasia ii cuprinde obrajii in maini si il saruta pe buze.
- Si eu! Ma simt in al noualea cer. Cred ca stiu despre ce vorbesti. Dar sa lasam trecutul in pace. Acum te am pe tine.
O mangaie tandru pe par, se joaca cu firele ei. O saruta pe frunte.
- Anastasia, te doresc!
Si se lasa amandoi dusi de valul dragostei….
